Nu există imaginație
joi, 17 noiembrie 2011
Regret
Ochii-mi sunt grei,
Și mi-au împietrit
De-atâta praf,
De-atâta trudă;
N-a mai rămas nimic în urmă
Decât praf...
Regret...
Și... totu-i beznă,
E beznă și... nimic.
Sufletul mi-e împietrit,
Ca ochiul rece
De granit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu